Am aflat zilele trecute despre iniţiativa legislativă a partidului extremist AUR privind pregătirea unui pachet de legi anti-„propagandă gay“. M-am uitat pe pagina Facebook a copreşedintelui Claudiu-Richard Târziu. Ce văd acolo? Pioşenie, un om corect politic, cu familia regulamentară, cu nevastă, cu copil, înconjurat de preoţi, în biserică sau prin preajmă. Un om cu „frica lui Dumnezeu“. Om de bine, cum se spunea după revoluţie.

Postarea despre „propaganda gay“ face trimitere la un interviu al domnului copreşedinte dat ziarului Libertatea. Mă uit şi la interviu. Acolo vorbeşte despre pregătirea unui proiect de lege sau chiar a unui pachet, care, chipurile, ar „proteja“ copiii din învăţământul preuniversitar de o asemenea propagandă. Domnul Claudiu Târziu a cam fost pus în umbră în ultimele luni de activismul copreşedintelui George Simion, şi probabil că încearcă să îl prindă din urmă. Cum? Revenind la ura împotriva semenilor care sunt diferiţi de majoritatea heterosexuală (cultivată de Coaliţia pentru Familie, cum ştim). Pentru că ura şi frica se vând mult mai bine decât iubirea. Şi ce citim în continuare în interviul domniei sale?

Source: Adevarul