Fragmentarea politică – megatendința viitorului apropiat

Așa cum arătam într-un articol publicat în aprilie, lumea post-pandemică se arată a fi una a contestării, în care hiperconectarea are potențialul de a crea, doar aparent paradoxal, polarizare, fragmentare, chiar enclavizare. Iată că un nou raport vine să consolideze această ipoteză a fragmentării (politice), evidențiind printre mega-tendințele lumii spre care ne îndreptăm fragmentarea autorității și dificultățile pe care această fragmentare o creează pentru sistemele actuale de guvernare.

O planetă din ce în ce mai încinsă, mai interconectată și mai zdruncinată

Raportul publicat în luna mai de Institutul pentru studii de securitate al Uniunii Europene (European Union Institute for Security Studies) evidențiază trei mega-tendințe care, cu mare probabilitate, vor caracteriza lumea în 2030, adică în viitorul apropiat: schimbările climatice, digitalizarea/ interconectarea prin intermediul tehnologiilor digitale și fragmentarea autorității. Cele trei mega-tendințe au consecințe asupra ordinii internaționale, dar, poate mai important, se manifestă și în interiorul fiecărui stat: „în esență, puterea rezidă, din ce în ce mai mult, în rețelele digitale și nodurile care conectează sau susțin respectivele rețele”.
Relevantă pentru această dualitate a consecințelor este mai ales mega-tendința referitoare la fragmentarea autorității: „puterea s-a descentralizat în interiorul statelor și între state, însemnând că rețele de actori statali și non-statali își proiectează, în moduri variate, puterea, ceea ce are implicații asupra guvernării locale și globale (transnaționale)”.

Cristalizarea acestei tendințe creează un adevărat clash între culturi și modele politice: liberalism și iliberalism, democrație liberală și autoritarism, izolaționism și internaționalism. Ceea ce pare specific perioadei contemporane este faptul că această competiție între modele politice se desfășoară între state, între regiuni geografice, dar mai cu seamă în interiorul aceluiași stat. Declanșând fenomene precum Brexit-ul, turbulențele politice de peste Ocean, paralizia, alternativ, volatiliatea politică din Franța, o anumită volatilitate, adevărat, mult mai scăzută, a politicii interne germane, divergențele Est-Vest în interiorul Uniunii Europene; în general, polarizarea politicii interne în funcție de linia de demarcație național – transnațional (global, respectiv european), mai îngroșată decât orice demarcație doctrinară sau ideologică.

Source: Gandul

Recent articles by the author

This website uses cookies and asks your personal data to enhance your browsing experience.